6. Lipsa ascultării

Ți s-a întâmplat vreodată ca fetița sau băiețelul tău să vorbească cu tine, tu să te uiți la ea / el, să-i răspunzi monosilabic dar, de fapt, să nu auzi nimic din ceea ce-ți spune, fiind pierdut(ă) în propriile gânduri? Mie da… Din păcate, de multe ori adulții sunt prinși într-un nesfârșit dialog mental, iar ascultarea reală a celorlalți e practic imposibilă…

Copilul tău comunică cu tine permanent, nu doar atunci când îți vorbește. Bebelușii, de la naștere, comunică cu tine. Trebuie doar să înveți să asculți… cu toate simțurile. Dacă reușești să fii PREZENT cu copilul tău, să fii lângă el 100%, atent, vei constata că între voi curge un flux de energie și, dacă reușești să fii în acel flux, vei ști totul despre copilul tău. Îi vei simți emoțiile, îi vei ghici gândurile, îi vei anticipa comportamentele, fără cel mai mic efort.

Poate crezi că am intrat în zona science fiction sau paranormal… dar nu e nimic de genul ăsta. S-au făcut numeroase studii referitoare la comunicare și s-a constatat că doar 7% transmitem prin cuvinte. Restul vine din mimică, gestică, postură, tonul vocii… și alte aspecte, care intră în categoria limbaj non-verbal. Iar receptarea mesajului se face, din nou, cu un mix de simțuri: auz, văz, simț kinestezic… Astfel, pentru a percepe cu acuratețe un mesaj, trebuie ca toate simțurile noastre să fie treze și direcționate spre sursa mesajului sau, cu alte cuvinte, să fim ATENȚI la celălalt. Fie că e copil, adult sau propria persoană, doar atunci când suntem cu adevărat atenți putem cu adevărat recepta mesajul.

E nevoie doar de puțină disciplină pentru a ajunge acolo. Din păcate, nici școala, nici familia, nici societatea nu ne învață lucrurile astea. Cumva se presupune că a vorbi și a asculta sunt lucruri pe care le deprindem automat, în primii ani de viață. Așa este dar, din păcate, modelele pe care le avem, mai ales în ultimii ani, ne învață să facem aceste lucruri la un nivel extrem de superficial. Câți dintre oamenii din jurul nostru, atunci când vorbesc, chiar comunică ceva adevărat, util și care ajută la crearea unei conexiuni reale între noi? Câți dintre cei din jur chiar ne ascultă atunci când vorbim, cu întreaga lor atenție îndreptată asupra noastră?

În această lume, lucruri ca ascultarea activă și comunicarea asertivă se învață la facultatea de psihologie sau în cursuri speciale… și pentru marea majoritate a oamenilor intră în categoria ”Mambo-jumbo psihologic”. Dar, dacă vrei să ai o relație reală cu copilul tău (și cu restul oamenilor care te înconjoară), aceste două lucruri sunt esențiale. În cursul pentru părinți creat de mine, un întreg modul numit ”Abilitățile de bază ale părinților” e dedicat acestora.

Dacă reușești să fii atent(ă) la copilul tău, nu doar atunci când vorbește, vei învăța o grămadă de lucruri despre el. Vei ști ce-i place, ce nu-i place, care sunt emoțiile lui dominante, cum gândește, cum relaționează cu ceilalți, care sunt tiparele de comportament preferate și vei putea aplica din timp corecții, atunci când e necesar. Încurajându-l să vorbească cu tine și ascultându-l în mod activ, vei crea o conexiune reală cu el, care nu va putea fi distrusă de nimic.

Foarte utilă în crearea unei legături puternice cu copilul și în dezvoltarea responsabilității acestuia e implicarea lui în luarea deciziilor, în special atunci când acestea îl privesc în mod direct. La început, îi putem spune noi care sunt variantele posibile și consecințele cele mai probabile ale acestora apoi, pe măsură ce copilul crește, îi vom cere să ne spună el aceste lucruri… și îți garantez că n-o să-ți pară rău să-l asculți. Astfel, copilul va învăța să gândească singur, să ia decizii pentru el, iar tu vei avea ocazia de a descoperi variante la care nu ți-a trecut niciodată prin cap să te gândești…

Dacă vrei să citești și despre alte greșeli ale părinților, intră la secțiunea Articole!